Login
Username: Password:
Cautari referate
Uniunea Europeana-realizari si perspective
The role of mass media in a democratic society
Tema si viziunea despre lume intr-un text poetic eminescian - Lacul de Mihai Eminescu
Gibonii
Reclama
Beatles
Lady Diana
Sisteme Informationale
Aglae Tulea caracterizare
Roxette
Parteneri
Dezvoltare personala
Dictionar englez roman
Formule Matematice
Referate gratis
Dezvoltare personala
Schimba-ti viata
ai pofta de o pizza?
referate.ro
Horoscop
Berbec Taur Gemeni Rac Leu Fecioara Balanta Scorpion Sagetator Capricorn Varsator Pesti
Newsletter

Curs Valutar
Cursul valutar
EUR4.6514
In scadere cu    -0.00590.0059
USD3.8054
In scadere cu    -0.00130.0013
Cursul valutar BNR
Convertor valutar
Arhiva valori valute
Viziunea despre lume in Iona varianta77Bac

Viziunea despre lume in Iona varianta77Bac

NOTA: 0.00
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Nivel:Liceu
Categoria:romana
Numar descarcari:40
Dimensiune fisier:15.4111 Kb
download

Parabola dramatica “Iona”(1968) de Marin Sorescu, face parte, alaturi de “Paracliserul” si “Matca”, din volumul “Setea muntelui de sare”, aparut in 1974. Desi e subintitulata „Tragedie in patru tablouri”, „Iona” este de fapt o drama in care tragicul se imbina cu comicul; Sorescu nu foloseste cuvantul tragedie in acceptiunea clasica de specia a genului dramatic, ci vrea sa ilustreze lupta individului cu destinul, incercarea dea a-l infrunta,  incercarea de a se gasi pe sine, de a-si defini fiinta.           

„Iona” de Marin Sorescu apartine teatrului modern, unde nu se mai pastreaza distinctiile dintre speciile traditionale ale dramaturgiei: tragedie, comedie si drama. Eliberarea de formele dramaturgiei traditionale se manifesta prin mai multe aspecte: amestecul speciilor, insertia liricului, reinterpretarea unor mituri (mitul biblic, mitul lui Don Quijote, mitul lui Sisif), absenta conflictului exterior, absenta cronologiei, prezenta unui timp si a unui spatiu simbolic, suprapunerea fictiunii cu realitatea, prezenta indicatiilor scenice ample pentru fixarea spatiului si prezentarea personajelor, prezenta unui singur personaj.

            Tema textului este indicata de autor intr-o prefata „stiu numai ca am vrut sa scriu ceva despre un om singur, nemaipomenit de singur.” Asadar, rezulta, tema e singuratatea fiintei umane aflata in cautarea sinelui intr-o lume din care Dumnezeu s-a retras. Secvente ilustrative pentru tema sunt momentul in care Iona isi pierde ecoul, incercarea esuata de comunicare cu cei doi pescari si episodul in care rateaza comunicarea cu lumea (biletul scris cu propriul sange e gasit tot de el).

            Titlul piesei trimite la mitul biblic al prorocului Iona din cartea cu acelasi titlu a Vechiului Testament, pe care autorul il reinterpreteaza si il trateaza in maniera proprie. Sorescu pastreaza din mitul biblic doar numele eroului, deoarece spre deosebire de prorocul biblic, care este inghitit de un peste pentru neascultarea de a propovadui credinta in Dumnezeu oamenilor din cetatea Ninive, personajul din tragedia lui Sorescu se afla de la inceput prizonier in gura unui peste, fara posibilitatea evadarii si fara a fi savarsit vreun pacat. Actiunea de a pescui devine un simbol al cautarii, al cunoasterii. Tragicul situatiei consta in faptul ca procesul cunoasterii se deruleaza intr-o lume inchisa: abdomenul monstrului marin.

Piesa e structurata in patru tablouri: tablourile 1 si 4 surprind un plan exterior, iar 2 si 3 un plan interior.

            Spatiul e insa simbolic: in tabloul 1, marea trimite spre libertate. Ea este insa simbolizata prin cercuri indicand un spatiu inchis, limitat. In tabloul 4 senzatia de eliberare din spatiul inchis din interiorul pestelui e anulata prin impresia formularii: „ceva ca o plaja”. Relatiile temporale reliefeaza, in principal, perspectiva discontinua a timpului psihologic care potenteaza starile interioare ale personajului.

            Conflictul este de fapt drama existentiala a protagonistului Iona. Imagine a omului modern, Iona traieste plenar un conflict interior cu propriul sine,intr-o intriga de mare tensiune dramatica nascuta din discrepanta dintre idealul/ideea de libertate, de cunoastere absoluta, si damnarea de a trai intr-un orizont inchis, ca un pantece de chit.

            Modalitatile de caracterizare in textul dramatic sunt directe si indirecte. Caracterizarea directa este realizata de autor prin intermediul indicatiilor scenice. In text regasim si procedee moderne de caracterizare precum introspectia si monologul interior.

             In primul tablou, conditia lui Iona este cea a omului modern, obligat sa se supuna conventiilor sociale: Iona e pescar, iar asta presupune ca trebuie sa prinda pesti. Visul lui e sa prinda „pestele al mare”, adica sa evadeze din aceasta conditie, sa-si urmeze idealul; din pacate, nu poti sa-ti schimbi marea, asadar Iona e condamnat sa ramana un prizonier al destinului. Incearca sa-l pacaleasca prin joc, pescuind pesti din propriul acvariu. Armele pe care Iona le foloseste pentru a evada din interiorul pestelui sunt logosul(in absenta unui

Reclama Baner