Login
Username: Password:
Cautari referate
Adam si Eva
Bolile organelor digestive
Ursul Panda
Boli in timpul sarcinii
Licenta-informatica
Apa-element esential al vietii
Suplimentele nutritive naturale
Omenirea in tranzitie-un nou model de dezvoltare economico-sociala
The Past Tense Simple
Notiunea de administratie publica
Parteneri
Dezvoltare personala
Dictionar englez roman
Formule Matematice
Referate gratis
Dezvoltare personala
Schimba-ti viata
ai pofta de o pizza?
referate.ro
Horoscop
Berbec Taur Gemeni Rac Leu Fecioara Balanta Scorpion Sagetator Capricorn Varsator Pesti
Newsletter

Curs Valutar
Cursul valutar
EUR4.6346
In crestere cu     0.0014 0.0014
USD3.9285
In crestere cu     0.0100 0.0100
Cursul valutar BNR
Convertor valutar
Arhiva valori valute
Reglarea cordului si vaselor

Reglarea cordului si vaselor

NOTA: 0.00
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Nivel:Facultate
Categoria:medicina
Numar descarcari:22
Dimensiune fisier:26.9932 Kb
download

I

ntrarea în funcţiune a mecanismelor de reglare a cordului şi vaselor este declanşată de modificările de presiune din vasele mari şi cord. Uneori mobilizarea acestor mecanisme este consecinţa unor modificări umorale.

Variaţiile presionale sau de compoziţie chimică a sângelui în sectoarele dotate cu receptori determină tulburarea ritmului descărcărilor de impulsuri aferente spre centrii bulbari urmată de modificarea tonusului acestor centri şi mobilizarea de mecanisme vegetative, endocrine şi umorale care tind să readucă la normal constantele tulburate.

În condiţii fiziologice, din volumul sanguin total 10% se găsesc în cord, 8% se găsesc în circulaţia pulmonară, 12% în artere, 5% în capilare şi app. 65% în sectorul venos (în special în venule şi venele mici).        Mecanismele de reglare acţionează modificând după necesităţi calibrul arteriolelor şi/sau al sectorului venos precum şi repartiţia sângelui între diferite sectoare vasculare menţinând astfel hemodinamica normală în pofida variaţiilor irigaţiei sistemice sau locale.

Arteriolele opun cea mai mare rezistenţă fluxului sanguin (=vasele rezistenţei) iar modificările tonusului lor influenţează debitul sanguin tisular prin modificarea fluxului capilar. Capilarele nu au celule musculare sau fibre nervoase motorii în structura pereţilor, de aceea modificările de calibru sunt în cea mai mare parte pasive fiind determinate de vasodilataţia arteriolelor şi de staza venoasă. Dar volumul cel mai mare de sânge este cuprins în sectorul venos (=vasele capacităţii), de aceea, menţinerea tonusului acestui sector (în special al venulelor şi venelor mici) dotate cu putere de vasomotricitate  deţine cea mai mare importanţă pentru menţinerea hemodinamicii.

         Activitatea cordului şi tonusul patului vascular sunt reglate pe cale neurovegetativă şi umorală, sistemul circulator având o bogată inervaţie vegetativă, dar şi de o serie de substanţe de natură hormonală sau umorală prezente în sânge. Modificările adaptative cardiovasculare în diferite condiţii fiziologice se realizează prin mecanisme complexe de reglare intrinseci şi extrinseci.

1.1   Mecanismele intrinseci cardiace

Sunt demonstrate de faptul că inima scoasă din organism, deci lipsită de influenţe exterioare, continuă să se contracte şi chiar îşi poate adapta în anumite limite debitul prin modificări adecvate de frecvenţă şi/sau ale volumului sistolic.

Reclama Baner